Semnatura tuturor lucrurilor

Botanica, explorarea lumii si dorinta: acestea sunt temele în jurul carora si-a construit Elizabeth Gilbert ultima carte (2013) – un mare roman despre un mare secol, al nouasprezecelea.Extraordinara sa eroina, Alma Whittaker, nascuta la Philadelphia la începutul anului 1800, studiaza plantele, cu precadere muschiul, si ajunge astfel sa descifreze, independent de Darwin, misterele evolutiei în lumea naturala. Daca Alma e prototipul omului de stiinta riguros si lucid, Ambrose, barbatul de care se îndragosteste, este artistul utopic care crede, asemenea misticului german din secolul al saisprezecelea Jakob B?hme, ca Dumnezeu si-ar fi lasat, spre binele oamenilor, semnatura, amprenta, marca, în alcatuirea fiecarei plante de pe pamânt, astfel ca întreaga lume naturala e un cod divin purtând dovada iubirii Creatorului.Actiunea romanului, scris într-un ritm alert, pe masura pasionantelor peripetii ale trupului si mintii pe care le înfatiseaza, si populat cu personaje iesite din comun – aventurieri, misionari, astronomi, capitani de corabie, genii, nebuni –, se petrece, rând pe rând, la Londra, în Peru, la Philadelphia, în Tahiti si la Amsterdam.