Enescu. Caiete de repeti?ii

"Cînd, seara tîrziu, se pornise ploaia, barbatul aparuse cu cutia aceea mica în mîna, aratîndu-i-o încîntat. Am luat-o din Dorohoi, de la libraria lui Bercovici. E sîrguincios si e un copil cuminte, o merita, a zis el. Maria s-a repezit la cutie cu praf dezinfectant si, cu miscari scurte, a sters vioara de opt ori. Sa nu i-o dai decît mîine-dimineata, altfel nu doarme toata noaptea, a zis ea. Cînd a intrat sa-l verifice, baiatul dormea. Dimineata, dupa ce a facut focul în soba, Costache a mai deschis o data cutia, trecîndu-si degetele peste vioara cu trei corzi – un fel de instrument de jucarie, dar un instrument perfect pentru un baiat de nici cinci ani. A asteptat cu nerabdare ca George sa se trezeasca, sa se spele si sa manînce, apoi, dupa ce a închis fereastra si ropotele ploii au scazut în intensitate, a luat cutia si i-a întins-o. Baiatul era asezat pe scaunelul de lînga vatra – a deschis cutia si, dupa ce a privit vioara cîteva secunde, a ridicat-o si, cu o miscare scurta, a aruncat-o direct în foc. Maria înlemnise în picioare, în spatele lui Costache – barbatul ramasese cu zîmbetul împietrit pe fata, fara replica. Am zis ca îmi doresc o vioara, nu o jucarie, a zis baiatul, ridicîndu-se calm. O vioara cu cinci strune, la care sa cînt, nu sa ma joc, a zis aproape soptit, ca pentru sine, apoi a parasit încaperea." Nascut pe 19 august 1881, la Liveni, George Enescu a fost al doisprezecelea copil al lui Costache si al Mariei Enescu, ceilalti unsprezece frati ai lui murind la vîrste foarte fragede. Parintii au fost excesiv de protectori cu el, ceea ce l-a împiedicat sa aiba o copilarie obisnuita. Primele semne ca era un copil-minune le-a dat la vîrsta de doi ani si jumatate, cînd a început sa desluseasca primele litere si cuvinte scrise. La patru ani stia deja sa scrie, sa citeasca si sa faca operatii matematice simple, iar jocul lui preferat era sa imite perfect diferite sunete pe care le scoteau animalele. Vioara si xilofonul au fost primele instrumente la care a vazut pe cineva cîntînd, la un bîlci, si l-au fermecat definitiv. Cel care l-a initiat în tainele muzicii a fost lautarul Lae Chiorul, care dupa mai putin de trei saptamîni de lectii a spus ca nu mai are ce sa îl învete pe baiat. La opt ani a fost admis la Conservatorul din Viena, unde au iesit la lumina atît nemaipomenita lui virtuozitate, cît si talentul deosebit pentru compozitie. A urmat apoi Conservatorul din Paris si de aici i s-a deschis drumul catre cariera stralucita de compozitor, cu concerte pe cele mai mari scene ale lumii. În Franta a fost ajutat ori de cîte ori a avut nevoie de principesa Elena Bibescu, cea care l-a îndragit de la prima întîlnire, iar în tara a cucerit inima reginei Elisabeta. A trait o fascinanta si aproape imposibila poveste de dragoste cu Maria Cantacuzino, cu care în cele din urma s-a si casatorit. Numele lui sta acum alaturi de cele ale marilor compozitori ai lumii, geniul sau muzical fiind recunoscut pretutindeni.